Orașul de Nicăieri de Claudia Groza

Orașul de Nicăieri
de Claudia Groza

Dimineață senină de mai. Păsările își începuseră cântarea devreme în zorii zilei. Natura își îmbrăcase hainele verzi de smarald. Ana și Horia s-au trezit mai bucuroși ca niciodată.
-      Ești pregătit de călătorie?, rosti Ana îmbujarată.
-      Normal. Mă mai întrebi?!
Gemenii Ana și Horia plănuiseră să plece într-un oraș despre care citiseră ei într-o carte de povești. Acest oraș se numea ”Orașul de Nicăieri”. Au pregătit o hartă, merinde și câteva haine pentru a fi protejați indifferent de vreme și au pornit la drum.
După ce au schimbat multe mijloace de transport: autobuze, tramvaie, trenuri, avioane și chiar un vapor, gemenii au ajuns în orașul căutat. Credeți că era un oraș ca toate orașele? Ați ghicit! Nu. Nu era un oraș obișnuit. Acolo, casele erau din turtă dulce, copacii din vată de zahăr și florile din acadea. Oamenii zâmbeau mereu și călătoreau cu baloane colorate.
- Micuților, voi nu suteți de pe meleagurile noastre, nu-i așa?, grăi un bătrân foarte blând, cu ochi senini.
- Așa este!, a răspuns Ana. Suntem frați gemeni și am dorit să vizităm acest oraș pe care l-am visat amândoi, în nenumărate rânduri.
- Voi chiar nu aveți mașini? Este așa liniște în orașul vostru. Bine, se aude cântecul păsărilor, zumzăitul insectelor și muzica instrumentelor, a adăugat Horia.
În centrul Orașului de Nicăieri erau așezate instrumente muzicale uriașe, care la adierea vântului cântau armonios.
- Aici nu există praf, poluare, răutate și invidie. Toți oamenii, cu mic și cu mare se ajută între ei. Copiii se joacă împreună și învață unul de la celălalt. Noi ne bazăm pe bunătate și fericire. Orașul nostru este foarte armonios!
Micuții i-au zâmbit bătrânului.
- Așa am visat și noi! De aceea am venit în vizită. Să ne convingem că acest oraș există. Și pe noi ne învață părinții noștri să fim buni, să dăruim, să zâmbim oricât ne-ar fi de greu uneori, rosti Horia.
- Acum, că am văzut că există un oraș cu oameni buni, zâmbitori, avem toate motivele să perseverăm și să încercăm să facem lumea mai bună, spuse Ana, făcând fotografii.
Dintr-o dată au fost acoperiți de baloane de săpun.
- Să ne adăpostim, grăi bătrânul. A început ploaia!
- Ploaia?Așa arată ploaia aici?, întrebă uimită Ana.
- Hahaha! Până și ploia este veselă și jucăușă în acest oraș, zise Horia.
- Dacă zâmbești, lucrurile sunt mult mai plăcute și soluțiile se ivesc rapid, precum ciupercile după ploaie, murmură bătrânul ca pentru sine.
Gemenii s-au bucurat de zile minunate în Orașul de Nicăieri. Și să fim bine înțeleși: se numește astfel pentru că totul este plin de bucurie, de bunătate și de armonie, nicidecum pentru faptul că nu ar exista.

Dragi cititori, zâmbiți, fiți buni și darnici, iar Orașul de Nicăieri va deveni orașul vostru.

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Related Posts with Thumbnails

VIZITAŢI ŞI CUMPĂRAŢI MEKI - EDUCAŢIE ÎN BENZI DESENATE

Pozitie in top:

Despre mine

Fotografia mea
O femeie puternica,fericita si indragostita de viata, de frumos, de familie... Un suflet mare si zambet larg...

Totalul afișărilor de pagină