În seara de Crăciun de CG

În seara de Crăciun

de CG

Colinde se aud acum,
În ceas de sărbătoare.
S-a oprit puțin din drum
Chiar și Moș Crăciun.

I-am oferit strânsă îmbrățișare,
Să aibă energie,
Mulți oameni să bucure,
În sfânta noapte plină de magie.

Pe cer steaua strălucește
La Bethleem vestește
Nașterea pruncului Iisus,
Care pe noi ne iubește,
Ne iartă și ne ocrotește.

Sărbători Fericite cu bine!
Să fiți sănătoși, buni și harnici,
La anul care vine,
Să ne-așteptați prosperi și darnici!


  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

Fulg de nea de CG

Fulg de Nea
de Claudia Groza


Era ziua în care toate dorinţele se înghesuiau să intre într-un sac roşu. Asta se întâmplă o dată într-un an. Porumbeii voiau să mănânce cozonac. Iubirea voia să mângâie bătrânii şi orfanii. Îngerii îşi propuseseră să ajungă în cât mai multe case.
Fulg de Nea şi-a luat bastonul. Când voia să pornească spre uşă, a fost oprit.
- Hei, ar fi bine să îţi iei şi paltonul. Norii au anunţat că vor turna apă multă. Mâine se pare că va fi polei.
- Off… iar îi vor îngreuna drumul lui Crăciun.
- Da… se pare că asta urmăresc, spuse într-o doară un fulguleţ.
Fulg de Nea, morocănos, a luat paltonul din cuierul argintiu format din stele de mare, şi a pornit spre oraş.
Zarvă multă pe aici. Dacă nu se ferea avea toate şansele să fie rănit. Oamenii nu mai zâmbeau. Îşi umpleau sacoşele cu bomboane, fructe, carne. Vântul bătea uşor şi asta îi deranja vizibil.
- Nu pot să cred! Lămâi care să tricoteze? şopti mirat Fulg de Nea, ascunzându-se într-un colţ.
- Se aude o voce străină... gânguri o lămâie verde.
- Nu-i nimic. Tricotează în continuare. Peste două ore, spiriduşii lui Crăciun vin să ridice fularele.
Tuşind pentru a-şi regla vocea, Fulg de Nea întrebă:
- Aici este atelierul lui Crăciun?
- Nu. Este un punct de lucru, răspunse rapid o lămâie mare, fără a privi spre cel care adresase întrebarea.
- Vă pot ajuta cu ceva?
- Ce ştii să faci?
- Păi... pot face din zahăr, fulgi de zăpadă, steluţe, îngeri.
- E perfect. Pe raftul acela ai zahăr, restul nu mă interesează. Te descurci.
- Bineînţeles.
Fulg de Nea şi-a lăsat paltonul şi bastonul şi s-a pus pe treabă. Adevărate bijuterii din zahăr meşterea personajul poveştii noastre. Cutiile se umpleau cât vedeai cu ochii.
- Au sosit, au sosit, striga lămâia verde. Spiriduşii sunt aici.
- Toate comenzile sunt gata. O sută de fulare, o sută de căciuli, patru veste şi doisprezece mănuşi sunt amabalate.
- Bonus oferim bunătăţile create de acest domn. Cum vă numiţi?
- Fulg de Nea, doamnă.
Spiriduşii au încărcat în sanie cutiile. La ieşire, ce să vezi. Un alunecuş de zile mari. Norii se ţinuseră de cuvânt şi au turnat în câteva minute găleţi de apă. Vântul răutăcios şi invidios că el nu primea niciodată cadouri de la Crăciun, a făcut ca apa să se întindă ca o peliculă foarte subţire. Gerul, fratele vitreg al vântului, s-a aliat cu acesta. Spiriduşii nu puteau înainta. De teamă că nu îşi vor împlini misiunea din seară sfântă, au început să plângă.
- Ce ne facem? Vom întârzia. Cadourile nu vor fi împachetate.
Fulg de Nea, răsuci bastonul şi din înaltul albastru şi curat, au început să cadă fulgi de nea din familia lui, a rudelor şi a prietenilor. Poleiul a fost înmuat în câteva clipe şi spiriduşii au condus sania cu succes până la cabana lui Crăciun.
- Tati, tati... ce dor ne era de o plimbare. Îţi mulţumim, strigau veseli copiii lui Fulg de Nea.
Acesta zâmbi fericit. Îşi luă paltonul şi porni pe străzi. Privea pe ferestrele caselor.
- Câtă tristeţe se află aici. Le-ar prinde bine să reîntâlnească bucuria. Răsuci bastonul şi instală bucuria în sufletele oamenilor.
Îngerii au coborât din ceruri să-i dea o mână de ajutor.
- Fulg de Nea, te ajutăm şi noi.
- Mulţumesc... dăruiţi linişte, fericire, armonie, căldură, zâmbete şi înţelegere între oameni.
- Cu mare drag, răspunseră îngerii în cor.
Din aceea seară, Fulg de Nea şi îngerii, dăruiesc lucruri minunate tuturor în seara de Crăciun.
Cei buni la suflet, care se roagă şi zâmbesc, pot auzi glasurile îngerilor când vin în casele lor.



  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

Bascheții buclucași

BASCHEŢII  BUCLUCAŞI
  
Toamna vine cu mofturile ei. Ploi de dimineaţa până seara, vânt rece şi nori hidoşi, gri, care fac tot posibilul să te indispună (supere). A început şcoala. Nu ştiu câţi dintre copii se bucură. Teme, emoţii, lecţii de învăţat. Dar, pe de o parte e bine. Copiii se întâlnesc, glumesc, inventează jocuri şi se ajută la teme.
Astăzi este ziua lui Sergiu. Împlineşte 12 ani. Este un băiat brunet, cu ochi mari şi negri, ca murele. Privirea este ageră şi emană bunătate. Pielea de culoarea cafelei cu lapte şi catifelată, atrage priviri. Buzele frumos conturate, păstrează în colţuri zâmbete jucăuşe. Nu le dă drumul aşa oricând, spre oricine. Trebuie să-l atragi de partea ta, trebuie să meriţi fiecare zâmbet. Sergiu este premiant şi sportiv de performanţă. Practică baschetul. Datorită răsfăţului, nimeni nu-i mai intră în voie. Are impresia că totul i se cuvine.
- Hei Sergiu, La mulţi ani! se aude vocea colegului său de bancă, Traian.
- Mulţumesc, răspunde cu un zâmbet trist, Sergiu. V-am adus bomboane. Din cele mai bune.
- Ştiu că tu ne răsfeţi întotdeauna. Şi să ştii că sunt mândru că îţi sunt prieten, spuse Traian şi-l bătu uşor pe umăr.
Peste câteva clipe au intrat în clasă. Colegii strigă in cor:
- La mulţi ani, Sergiu! Sa fii sănătos şi să câştigi cât mai multe cupe la baschet. Noi îţi facem galerie.

- Mulţumesc, dragi colegi. V-au adus bomboane colorate, vesele şi inteligente. Ha ha ha.
Toţi colegii au început să râdă.  Au servit bomboane şi l-au îmbrăţişat.
- Ce cadouri ai primit de ziua ta? întreabă o colegă cârlionţată.
- Eee... nimic interesant. O minge de baschet şi un trening.
- Foarte frumos. De ce eşti trist? intervine o altă fată.
- Nu ştiu. Nimic nu mă mai mulţumeşte.
- Hei. Stai să vezi ce ţi-am pregătit noi. Ta-naaa. O pereche de bascheţi buclucaşi. Traian îi dă cutia ce conţine cadoul anunţat.
- Ooo... Vă mulţumesc. Chiar îmi doream aşa ceva. Am să vă anunţ cât de buclucaşi sunt, spuse Sergiu.
- Daa... să înscrii cât mai multe puncte cu ei.
- Să te înalţe cât mai aproape de coş.
- Să barezi cât mai multe încercări ale adversarilor.
Colegii strigau care mai de care câte o încurajare pentru folosirea „bascheţilor buclucaşi”.

*

Profesorii au intrat la clasă. L-au felicitat pe Sergiu şi i-au urat ca visele să i se împlinească. Orele  de  şcoală s-au scurs pe negândite. Una peste alta, a fost o zi frumoasă. A realizat că are colegi minunaţi, care îl susţin şi îl apreciază.
Ajuns acasă, Sergiu se gândeşte la dorinţele sale şi la bascheţii buclucaşi. Zâmbeşte şi îşi spune:
„Dacă bascheţii ar fi într-adevăr buclucaşi, aş vrea să călătoresc la Polul Nord, să joc baschet la o echipă profesionistă din S.U.A şi să clădesc propria sală de sport. Ee, dar nu are cum să fie aşa. Au glumit. Nu trebuie să visez.”
Sergiu s-a încălţat cu bascheţii şi a început să-şi facă temele.
Dintr-o dată, aerul din cameră s-a răcit. Rotocoale de vânt se joacă la franjurii de la perdea. Fulgi de nea ating pleoapele lui Sergiu. Îşi strânge braţele în jurul corpului şi spune încet:
- Ce se întâmplă? Este de abia toamnă. Suntem în luna octombrie.
Din mulţimea fulgilor de zăpadă, apare o zână care-i şopteşte:
- Sunt Zâna Fulgilor Buclucaşi. Am venit să te iau în călătorie spre Polul Nord.
Nici nu a terminat de spus aceste cuvinte, şi Sergiu porneşte printr-un tunel ordonat cu ţurţuri de gheaţă, mai mici şi mai mari, de diferite forme.
- Oauuu... nu am văzut niciodată ţurţuri atât de frumoşi. Sunt unici, spuse impresionat Sergiu.
- Da, sunt unici. Este tunelul Ţurţurilor. Este ca un tobogan spre Polul Nord sau Ţara Îngheţului, îi răspunde blând zâna.
În călătoria lor prin tunel, li s-au alăturat fulgi de nea, care au dansat şi i-au mângâiat. Sergiu se gâdilă, dar se amuză la maxim. Îi place această aventură. O tumbă şi încă una. Zâna Fulgilor Buclucaşi îl prinde de mijloc, îl ridică şi peste câteva secunde coboară pe o bucată de gheţar.
Băiatul cu bascheţi buclucaşi priveşte atent în jur. În zare se vede un castel de gheaţă, impunător. Este înconjurat de mii de căsuţe albe, albastre şi argintii. Adevărate bijuterii săpate în gheaţă. La ferestre se zăresc chipurile unor pitici.
- Aceştia sunt locuitorii Ţării Îngheţului, îi explică Zâna. Sunt pitici de gheaţă, dar au suflet cald. Sunt iubitori şi foarte harnici, precum şi talentaţi.
În clipa următoare, de la ferestre, piticii îi fac semne cu mâna şi-i trimit cele mai sincere zâmbete văzute vreodată.
Sergiu continuă să privească lumea de gheaţă. Pe un gheţar alăturat, se jucau pinguini şi urşii polari.
- Ce frumoşi sunt? Îi pot vedea mai de aproape?
- Sigur că da, se auzi o voce veselă. Un pitic i-a adus o sanie şi îi face semn să se aşeze. Ne vom deplasa spre ei imediat. Le-am povestit că vei veni.
- Cum aşa? întrebă Sergiu.
- Noi suntem pitici spiriduşi. Auzim când oamenii îşi doresc să ne viziteze şi le îndeplinim dorinţele. Rapid şi fără să plătească.
- Adevărul este că e un loc de basm. Nici în cărţi nu am văzut atâta frumuseţe.
- Ştim să ne gospodărim. Fiecare pitic spiriduş are o sarcină bine cunoscută, pe care o îndeplineşte fără cusur.
- Am ajuns! Salutare, zice Sergiu pinguinilor.
Aceştia vin bucuroşi spre el, îl bat cu aripile pe umăr, apoi îl îmbrăţişează. Pinguinii se aşează într-un şir indian şi dansează dansul pinguinilor. Băiatul cu bascheţii buclucaşi nu simte frigul. Râde cu poftă. Urşii bat din labe şi fac tumbe. Ce distracţie!
- Avem o rugăminte la tine, spuse piticul spiriduş. Să ne faci o demonstraţie de baschet cu o minge de gheaţă.
- Bineînţeles! Cu mare drag!
Sergiu a luat mingea – o piatră preţioasă – şi se îndreaptă spre coş. Bate de trei ori mingea, se înalţă şi aruncă. Mingea se roteşte şi aterizează exact pe centrul coşului. Pinguinii, urşii şi piticii spiriduşi de pe celălalt gheţar aplaudă şi strigă:
- Bravooo! Bis! Bravooo.
- Acum realizez că bascheţii sunt buclucaşi. Nu am sărit niciodată atât de sus ca acum.
- Ha ha ha. Dar de faptul că ai ajuns în Ţara Îngheţului ce spui? se amuză piticul spiriduş.
- A sosit timpul să plecăm. Mai am să îţi arăt şi alte locuri minunate, spuse Zâna care s-a apropiat uşor de Sergiu.
- Mi-a părut bine să vă cunosc. Am să-mi amintesc cu plăcere de aceste clipe minunate. La revedere! şopti micul baschetbalist, cu lacrimile sclipindu-i în colţurile ochilor negri.
Sergiu şi Zâna Fulgilor Buclucaşi au pornit călătoria de-a lungul tunelului de ţurţuri. Un alt spectacol al fulgilor i-a fost dat băiatului cu bascheţii buclucaşi să vadă. Fulgii de nea ating cu măiestrie ţurţurii şi aceştia scot sunete miraculoase. Nici un mare compozitor nu a reuşit să pună pe portativ asemenea sunete.
Zâna îl prinse pe băiat de talie şi după câteva secunde au aterizat într-o sală de baschet. Ultimul rând.
- Ţi-am îndeplinit şi a doua dorinţă. Vei juca alături de baschetbalişti celebri. Hai, du-te, îl încurajează Zâna, arătându-i spre terenul de joc.
Sergiu se îndreaptă încet, spre banca de rezerve.  Se aşează timid, şi aşteaptă. Antrenorul se uită spre el. Observă că poartă echipament de baschet, fluieră şi îl împinge spre teren.
Jucătorii îl primesc cu aplauze. Îi pasează mingea. Băiatul cu bascheţi buclucaşi bate minge şi marchează un coş de la mijlocul terenului. Toţi îl privesc uimiţi. Jocul capătă interes. Sergiu parcă zboară. Marchează punct după punct. Toată lumea este în culmea fericirii. Se aude fluierul de final de meci. Jucătorii îl ridică pe Sergiu pe umeri. Se fac fotografii. Este un meci al secolului. Băiatul cu bascheţi adună autografe. Este cel mai fericit în aceste clipe.
Zâna vine şi-l ia de braţ.
- Trebuie să plecăm, se scuză în faţă celor din teren.
- Ne-a făcut plăcere să jucăm cu tine. Eşti foarte bun. Continuă.
- Mulţumesc, răspunde Sergiu şi se îndepărtează.
- Acum, urmează călătoria finală. Vom merge în Ţara Timpului.
Nici nu a terminat bine de spus, şi au pornit prin tunelul Ţurţurilor. Fulgii îi mângâie faţa şi-l fac să zâmbească. Ţurţurii scot sunete cristaline, ce îi fac bine lui Sergiu. Îl fac puternic, optimist şi încrezător.
Ca de fiecare dată, Zâna îl prinde de braţ, fac o tumbă şi ajung.
- Oauuu, exclamă impresionat Sergiu. Dar ce este aceasta?
- Este sala de sport care va fi a ta peste 20 de ani. asta se va întâmpla doar dacă munceşti mult şi înveţi foarte bine. Dacă eşti sportiv nu înseamnă că trebuie să îţi neglijezi şcoala, spuse Zâna.
- Promit că mă voi ţine serios de şcoală.
Sala este minunată. Spaţioasă, bine luminată, cu mobilier de ultimă generaţie. Copiii se joacă pe echipe. Este o sală polivalentă. Se practică diferite sporturi.
- Şi asta va fi a mea? întreabă Sergiu.
- Da. O vei dobândi prin multă muncă. Să nu uiţi asta. E timpul să plecăm, spuse zâna.
Au pornit prin tunelul Ţurţurilor. Fulgii dansează şi îi fac semne de rămas bun lui Sergiu. Ţurţurii se înclină când băiatul trece pe lângă ei. Zâna îl îmbrăţişează strâns pe băitul cu bascheţi buclucaşi.
- Să fii bun Sergiu. Să îţi iubeşti părinţii şi să-i apreciezi pentru efortul lor de a-ţi oferi ce este mai bun. Mult succes.
Zâna Fulgilor Buclucaşi a dispărut ca un fum.

*

Camera lui Sergiu. Perdeaua fâlfâie uşor. Este frig.
Băiatul îşi aduce braţele în jurul corpului. Se trezeşte.
- Am visat! Un asemenea vis nu am mai avut de mult.

*

Nu uitaţi: visele se pot îndeplini. Trebuie doar disciplină, voinţă şi multă muncă.
Fie ca toate visele să vi se îndeplinească, dragi copii!























 

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

POVEȘTI ÎN PLIC CĂLĂTOARE

POVEȘTI CĂLĂTOARE SPRE INIMIOARE CALDE ȘI VESELE

Vă aduc în prim plan un proiect într-o formă orginală.

Vă puteți alege un titlu de poveste din lista de mai jos, iar eu v-o trimit prin poștă, printată pe hârtie colorată.

Preț 10 lei/poveste.

1. Pisicile Întunericului
2. Tărâmul Timpului
3. Drumul  cărţii
4. Povestea gemenilor Ianuarie şi Gerar
5. Povestea lui Februarie
6. Păpădia şi soldaţii aerului
7. Călătorie pe Lună
8. Fulg de Nea
9. Călătoria unei stele pitice
10. Pasiunea și perseverența

Comenzile le primesc fie pe facebook (mesaj privat) fie la adresa de mail: claudia.groza@gmail.com

Pot fi daruri frumoase de Crăciun, dar nu numai... J





  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

Seara lui Moș Nicolae de CG

             Seara lui Moș Nicolae
de Claudia Groza


Miau... şi ţup!

Pisica jucăușă trase plapuma ce o acoperea pe micuța Diana. Aceasta îşi strânse genunchii la piept, se făcu mică-mică şi îşi continuă somnul, cu vise frumoase, clar, pentru că chipul îi era luminos, iar colţurile gurii erau ridicate într-un zâmbet senin, blând şi cald.
       Pisica nu s-a lăsat intimidată de indiferenţa fetiţei şi a început să îşi gâdile stăpâna cu mustăţile şi să se joace cu lăbuţele în părul ei.
- Hei, bună dimineaţa, Tommy! De ce nu mă laşi să dorm? Visam atât de frumos. Se făcea că eram departe, într-o casă luminoasă, cu încăperi zugrăvite în culori pastelate, cu mulți copii, de diferite rase: albi, negri, galbeni (chinezi, japonezi, mongolezi, coreeni). Era multă veselie acolo. Cântam, desenam, ascultam povești, confecționam păpuși din pânză și le puneam ochi din mărgele. Meșteream podoabe pentru bradul de Crăciun. Nu știu cum să îți spun… era un fel de atelier al moșului.
-Diana, hai să te speli și să mănânci. Este târziu!, se auzi vocea mamei. 
- Imediat mama! Hai Tommy, îți dau din lăpticul meu!, și fetița îl înșfăcă pe motan de blană și l-a strâns la piept.
- Sărut mâna, mami! Visam așa de frumos și m-a trezit năzdrăvanul de Tommy. Am încercat să mai rămân pe tărâmul somnului și al viselor, dar s-a năpustit asupra părului meu. Un obraznic! Ar trebui să nu-l mai primesc în camera mea!
- Draga mea, în această seară sosește Moș Nicolae. Îmi este teamă că îții va aduce o nuieluță, deoarece nu ai mâncat tot, ți-ai lăsat camera în dezordine de atâtea ori, ai rupt cărtile și ai distrus jucăriile.
          Diana asculta în liniște, știind că mama sa avea dreptate. În fața ei se derula filmul în care erau desenate toate năzbâtiile ei. Unele o amuzau, deoarece le uitase. De exemplu, cu o săptămână în urmă  vărsase paharul cu apă pentru acuarele pe covorul cel nou. În vară, luase bani din portofelul mamei, fără să ceară permisiunea, și a cumpărat agrafe. Altă dată, decupase perdeaua pentru a face haine păpușilor. 
"Da, chiar am fost o fetiță obraznică. E cazul să devin disciplinată, să-mi schimb comportamentul. Nu am nimic de câștigat dacă sunt așa rebelă și dezordonată și neatentă."
      După ce a terminat de mâncat, și-a spălat castronul, l-a șters și l-a pus în dulap. Întreaga zi , Diana s-a concentrat pe regăsirea faptelor bune, a viselor pe care le hrănea în fiecare zi și a dorinței de a fi un copil bun.
     Și-a aliniat jucăriile, le-a îngrijit, a pieptănat toate păpușile și le-a cerut iertare. A desenat bradul pe care și-l dorea de Crăciun. 
    Seara a sosit pe negândite. Stelele s-au ascuns în spatele unui cer de gheață. Luna lumina foarte slab dintr-un colț stingher. Liniștea devenea apăsătoare. Oboseala de peste zi a răpus-o pe micuța Diana, care a adormit colorând cu înverșunare brăduțul.
- Dragă copilă, ești minunată!, șopti Moș Nicolae, în timp ce umplea ghetuțele cu fructe și dulciuri. Îți dăruiesc cu multă bucurie, o nuielușă magică. Știu că în clipa în care o vei observa vei plânge. Însă, fiecare lacrimă se va transforma într-un diamant, care te va ajuta să depășești momentele grele ale vieții. Ba mai mult! Să poți ajuta pe orice care apelează la tine. Să îți păstrezi puritatea sufletului, să crezi în visele tale și să le îndeplinești! Ești un exemplu pentru noi toți, cei mari și mici, care nu știm să recunoaștem când greșim. 
     Moș Nicolae, un sfânt care iubește si ocrotește copiii, a sărutat-o pe frunte pe Diana și a pornit spre alți copii cuminți sau mai puțin cuminți! Moșul este bun și iartă, iar copiii sunt suflete de îngeri lăsați pe pământ pentru a ne face mai buni, mai darnici, mai senini!
   Astăzi, să iubim un copil... să-l îmbrățișăm și să-l lăudăm pentru faptele lui bune!
   Shh... e noaptea magică! Vine Moș Nicolae... se aude, e pe drum.... tot mai aproape.... și mai aproape! A sosit!     Mulțumim, moșule drag și bun!

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

CRĂCIUNUL MIRUNEI

Crăciunul Mirunei
de CG
Moș Crăciun bătrân și bun,
Poezii nu pot să-ți spun,
Pentru că eu sunt prea mică,
Dar și foarte cumințică.

Cu degețelele îți desenez,
Un ren și un copil chinez.
Poate și-un brad împodobit,
Ce merită atent privit.

Eu nu vreau daruri multe,
Ci numai o păpușă,
O trusă cu unelte,
Și o ghirlandă pe ușă.

Colindători de vor sosi,
În casa noastră de Ajun,
Cu drag le voi povesti
De tine, moșule Crăciun.


  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

MOȘ CRĂCIUN - de CG

Moș Crăciun

de CG

Când noaptea coboară în oraș,
Lumini colorate se aprind,
Spiridușii moșului râd poznaș,
De noutățile care ca o plasă se întind.

Copii veseli se joacă în parcuri
Frigul le înroșește nasurile,
Obosiți pornesc spre paturi,
Așteptând de la îngeri veștile.

Maria îl naște pe Iisus,
Un copil frumos și bun,
Chiar în noaptea de Crăciun,
Și stelele apar colo sus.

Daruri se aduc micuțului,
Smirnă, aur și tămâie,
Bucuria aleargă cu viteza fulgerului,
Spre sufletele pure să le mângâie.

Brazii se împodobesc îndată,
Cu globuri, beteală și ciocolată.
Copiii nu scot nicio șoaptă,
Pe Moș Crăciun așteptându-l încă o dată.



  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

Dora Maria în Țara Cărților de CG


DORA MARIA ÎN ŢARA CĂRŢILOR

Timpul iubeşte poveştile. Ele sunt pline de viaţă. Uneori, personajele obosesc şi sunt înlocuite de noi, oamenii. Aşa a apărut povestea cu Dora Maria. Este o fetiţă frumoasă, cuminte, isteaţă şi are numai 3 ani.
Într-o zi călduroasă de primăvara, când se plimba cu bicicleta însoţită de Tati, Dora a fost mângâiată de un fluturaş. Fluturele Alfa, este un fluture colorat şi vesel. Are aripi lungi, cu pete roşii, albastre, galbene, terminate în formă de coadă de rândunică. Antenele sunt lungi şi firave. Ele au un rol important pentru a se orienta. Picioarele sunt lungi, graţioase. Este un animal firav, sensibil, care iubeşte oamenii, în special copiii. Îi caută şi îi antrenează la joacă. Se simte bine când aude chiotele vesele ale acestora. Iubeşte el însuşi copilăria. Crede că nu se va maturiza niciodată, deşi trăieşte doar o zi.
-         O copilărie minunată îţi doresc, Dora!
-         Hei… ce frumos eşti! Am să pictez mulţi fluturi ca tine.
-         Foarte bine.
-         Pictez împreună cu Mami, care este talentată.
-         Chiar acum mergem să cumpără un bloc de desen, spuse Tati.
-         Urraaa…
În drum spre librărie, pe cerul senin, cu pete de nori pufoşi ca vata de zahăr, au apărut zeci de baloane roz, roşii, mov, exact culorile preferate ale fetiţei.
-         Mi-ar plăcea să iau un balon pentru tataie Victor.
-         Sunt prea sus, Dora. Nu-i nimic, îi vei desena acest spectacol cu baloane colorate şi i-l vei face cadou.
Librăria era spaţioasă şi foarte primitoare. Jucăriile şi cărţile o atrag pe Dora. În momentul în care atinge un trenuleţ aşezat în vitrină, micuţa porneşte într-o călătorie magică, în lumea cărţilor.
Coline verzi se vedeau ca nişte mici cupe de îngheţată de mentă sau de fistic. Din loc în loc, florile apăreau ca nişte puncte colorate. Firele albastre ce brăzdau pământul erau râuri ce purtau poveşti frumoase spre Ţara Cărţilor.
- Ţara Cărţilor este împărţită pe zone. În Nord, este regiunea literaturii. În Vest, este zona dedicată istoriei şi geografiei. În Sud sunt cărţile despre natură,iar în Est tot ce înseamnă artă.
 - E superbă ţara aceasta. Nici prin gând nu-mi trecea că ar exista aşa o frumuseţe, spuse Dora.
- Pregăteşte-te. Ne vor opri, şopti trenuleţul.
Trenuleţul s-a oprit în faţa unui arbori ce purta în crengile sale, rafturi pline de cărţi.
- Bine ai venit, au murmurat cărţile, deschizându-se şi răsfoind câteva pagini în adierea uşoară a vântului.
În câteva clipe, Dora a fost înconjurată de Albă ca Zăpada, Guliver, zâne, pitici, Hansel şi Gratell, muzicanţii din Bremen, cei trei purceluşi, Motanul Încălţat, Păcală şi Zdreanţă,  şi alte sute de personaje.
- Ne bucurăm enorm că ai găsit curajul de a ne vizita, grăi un pitic.
- Ce drăguţ eşti. şti, eu scriu poezii împreunăcu buni Raisa.
- Bravo. Asta este o veste minunată.
- Uite... un exemplu.
Eşti un pitic frumos,
Un pic caraghios,
Dar zâmbetul tău luminos,
Te face foarte prietenos.
Se aud aplauze. În poieniţă, ştrunfii joacă şotronul. Fetia se ăndreaptă spre ei.
-         Mă primiţi şi pe mine?
-         Hahaha... dar eşti atât de mică!
-         Am învăţatsă sar şotronul cu buni Marina.
-         Bineee... hai să te vedem.
Ştrunfii rămân miraţi.
-         Chiar sari foarte bine. Ai prietene de joacă?
-         Mulţumesc. Da, am prietene foarte simpatice. La grădiniţă, mă joc cu Iza, Tea, Leila şi Daria.

Dintr-o dată, s-a produs o adevărată hărmălaie în împrejurimi.
-         Vai, ce nenorocire, ce nenorocire s-a abătut asupra lui „Singur pe lume”.
-         Ce s-a întâmplat?, întrebă Dora, ridicându-se în picioare speriat.
-         „Singur pe lume” a fost udat de o cană de ciocolată fierbinte. Paginile sunt ondulate, iar literele au dispărut complet.
-         Au dispărut literele? şopti fetiţa.
-         Da. Priveşte acel nor negru. Este norul literelor furioase.
-         Şi unde se duc?
-         Ajung la scriitorii care au rămas fără idei. Acolo, se aşază cuminţi în vârful peniţei şi curg lin pe hârtia curată, cu miros de lemn. Ştii că hârtia se obţine din lemn, nu?
-         Da, Miss Ellie, educatoarea ne-a învăţat la grădiniţă, răspunse Dora.
-         Nu se poate aşa ceva. Este inadmisibil, se văita un atlas.
-         Ce ai păţit, dragule Atlas?
-         Un copil răsfăţat, mi-a rupt trei pagini. Nu mai ştiu să ajun pe trei continente: Europa, Asia şi Africa. Sunt inutil. Familia mea va fi foarte dezamăgită.
-         Mowgli, strigă Dora.
-         Salutare, draga mei. Mă bucur că m-ai recunosccut. Hai să-mi cunoşti prietenii, pe Baloo şi Baghera.
-         Bineînţeles. Am primit cartea cu voi de la mătuşa Alina, care îmi face  multe cadouri. Am să-i povestesc toate aceste întâmplări mătuşii Anca. Vorbesc mereu cu ea pe skype. Îmi prezintă tot felul de rochiţe şi pantofi, dar mie nu-mi place să port rochiţe.
Dora a început să cânte.
În lumea junglei am intrat
Alături de Mowgli am dansat.
Baloo ne-a gâdilat şi a cântat
Iar baghera ne-a protejat.
-         Hei, Dora, ce faci? Visezi? Întrebă Tati.
-         Da.... acest trenuleţ m-a purtat în Ţara Cărţilor.
-         Ţi s-a şifonat tricoul tău preferat cu Hello Kitty.
-         Nu-i nimic. Îl calc cu Mia când ajung acasă.
*

Un înger, într-o seară albastră de septembrie, printre puzderia de stele, a avut curajul să-i trimită Dorei Maria un mesaj:
„Dora, caută în sufletul tău. Dăruieşte bunătatea ce se ascunde acolo. Nici nu îţi imaginezi ce comoară adăposteşti. Nu există nimic mai preţios decât să aduci mulţumiri. Viaţa este magică! Iubeşte-o în fiecare clipă, oriunde ai fi, oricine ai fi, bogată sau săracă. Regăseşte energia şi bucuria din inima ta. Nu judeca pe cei din jurul tău şi nici pe cei care sunt răi cu tine. Fiecare are ritmul său şi rostul lui bine definit pe pământ. Să ai parte la rândul tău de zâmbete, bucurii, magie  în fiecare zi a vieţii tale. Poţi fi tot ce îţi doreşti: un înger, o floare, un arbore, o melodie, o pasăre sau chiar un vis. Crede în visele tale. Curajul stă ascuns în tine. Caută-l şi îndrăzneşte să lupţi pentru visele tale. Dora, esti o fetiţă curajoasă. Bucură-te  de copilărie, de joacă şi de joc. Călătoreşte şi învaţă de la ape, vânt, fluturi, nori, plante.”


Toate drepturile asupra textului aparţin autoarei Claudia Groza. Contact: claudia_groza@yahoo.com

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

Dorințe călătoare la Gaudeamus - VĂ AȘTEPT!


„Dorințe călătoare în trei povestioare”

Ai o dorință pe care ai vrea să o vezi împlinită? Crezi că se va adeveri? Citește cartea „Dorințe călătoare în trei povestioare” de Claudia Groza, editura Zorio și ai să vezi că dorințele se împlinesc.
Uneori, ai impresia că nimic nu mai are strălucire, că nimeni nu este lângă tine, că totul s-a năruit. Dar visul tău trăiește adânc înfipt în sufletul tău. Închide ochii, respiră și luptă pentru visul tău! Până la capăt. Întotdeauna.
Când dorința va prima formă, culoare, viață, vei fi cel fericit din întreg Universul, care conspiră mereu la împlinirea a ceea ce îți dorești, a ceea ce crezi că este benefic pentru tine!
Dacă dorești pot veni în școala ta să descoperim împreună cum se pot îndeplini visele!

Cu bucurie,
Claudia Groza

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

Tobias și Tolba cu povești la Giurgiu - Mare bucurie!

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

Tobias la Craiova


Am aflat ca o fetita are nevoie de ajutor. Banii pe care Tobias îi va obține la CRAIOVA, cu ajutorul vostru dragii mei, vor ajunge la micuță.

CAZUL ESTE ACESTA:

Majoritatea dintre noi neTessa dorim de Craciun sa aratam mai bine, sa avem o masa imbelsugata si …multe cadouri.
Insa o fetita de 6 ani careia i-a recidivat leucemia … nu-si doreste decat sanatate. Un transplant de maduva osoasa i-ar rezolva acest vis DEFINITIV, insa e un vis costisitor (80.000 eur).
Dar impreuna ii putem strange si face o fetita sanatoasa !



DETALII AICI: 

 http://www.keiko.ro/CHRISTMAS-HOPE-pentru-Tessa.html

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

PACHET DE TREI CĂRȚI PENTRU COPII - 30 LEI

 Cu ocazia Sf. Mihail și Gavriil, dar și Sf. Andrei.



ACESTE TREI CĂRȚI SE POT PROCURA PRIN COMANDĂ LA ADRESA DE E-MAIL: claudia.groza@gmail.com 

Prețul este de 30 lei pentru un pachet, 50 de lei pentru 2 pachete 75 lei dacă se comandă trei pachete. Pentru provincie se adaugă și taxe poștale. 
Pentru București, mă deplasez într-o zonă preferată de cumpărător. 

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

Ne vedem în weekend la un atelier?

Pe vremea aceasta rece, cu ceață, ce ați spune să ne petrecem puțin timp împreună, să scriem piese de teatru și povești cu rimă, folosind cardurile unui joc de scriere creativă al unei bune prietene Cláudia Muntean!? Sâmbătă 8 noiembrie la Ceainăria TABIET.
Sau poate doriți să vă jucați de-a micul jurnalist și să realizăm o revistă împreună. Iar când veți crește, puteți opta pentru cursuri adevărate de jurnalism, așa cum își doresc foarte mulți dintre voi. Duminică 9 noiembrie la Ceainăria Tabiet.
Înscrieri la office@ceainariatabiet.ro
Cu cât mai repede, cu atât mai bine... 

Zâmbete și bucurii!

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

Tobias la Craiova. Răspândiți vestea? Mulțumesc din suflet!

https://www.facebook.com/events/402177523264333/?pnref=story

TOBIAS, ELEFĂNȚELUL COLORAT, vă dă întâlnire în CRAIOVA, pe 10 noiembrie 2014, orele 12.30 (chiar mai devreme de doriți) la Centrul de Limbă și Cultură Poloneză. 

LOCALIZARE: 

Str. Tehnicii , cartier Lapus, cladirea Bibliotecii Universitatii (langa Caminul 10).

Craiova vreau să vizitez
Pe copii să îi cunosc,
La Centrul Polonez mă instalez,
Pe 10 noiembrie, recunosc...
V-aștept, micuții mei isteți,
Pe la 12 și treizeci...
Pe mine, Tobias, să mă vedeți.
Vă garantez o întâlnire unicat
De vreți voi, chiar de neuitat.
Să fim prieteni învățăm,
S-avem vise, să ascultăm,
Să nu uităm că suntem unici... și fericiți,
De părinți și cei dragi iubiți.

Ce vom face timp de o oră și jumătate?
- vom afla povestea lui Tobias prin lectura autoarei;
- ne vom costuma în elefănțel și vom face fotografii;
- vom povesti care sunt visele fiecăruia și vom iînvăța ce înseamnă să fii prieten;
- vom colora și decora planșe cu Tobias;
- teatru cu personaje din poveste, realizat chiar de către copii;
- ne vom juca diverse jocuri în care personajul principal este Tobias;
- vom rezolva labirinturi și vom face colaje.
Dragi copii, după o întâlnire cu elefănțelul colorat, veți fi mai veseli, optimiști și prieteni adevărați.
Atelier recomandat copiilor cu vârste 3 – 7 ani. Preț 25 lei (carte inclusă). Număr de copii: minim 10 - maxim 20 (25).
Vă așteptăm cu nerăbdare.
Claudia și Tobias
(înscrieri la: claudia_groza@yahoo.com sau claudia.groza@gmail.com)

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS
Related Posts with Thumbnails

VIZITAŢI ŞI CUMPĂRAŢI MEKI - EDUCAŢIE ÎN BENZI DESENATE

Pozitie in top:

Despre mine

Fotografia mea
O femeie puternica,fericita si indragostita de viata, de frumos, de familie... Un suflet mare si zambet larg...

Totalul afișărilor de pagină