Lizica se trezeste... (VII)

Lizica se intinde, clipeste, zambeste ostenita si intreaba:
-Unde ma aflu? Ce s-a intamplat?
-Te aflii in castelul meu, printesa. ai fost aruncata de pe cal, si te-am adus aici, ai fost ingrijita de un medic. Cum te simti?
-Foarte slabita dar stiu ca imi revin rapid! E atat de frumos aici! Mi-ai adus si flori, si pasari in colivie! Iti multumesc printule Philipe. Stiu ca ai suflet bun, am observat asta la activitatile de caritate desfasurate impreuna. Am avut un vis asa ciudat!
-Ce ai visat Lizica? Eu ma dadeam de ceasul mortii ca nu ai sa iti mai revii.
-Iti spun cu o singura conditie: sa nu razi de visul meu!
-Bineinteles ca nu am sa rad!
-Am visat ca cineva imi spunea o poveste in care eu eram personajul principal si ca - ce ciudat mi se pare - noi am fi frati! E imposibil asa ceva!
Philipe s-a albit ca varul, buzele i s-au strans intr-o grimasa de nedesfacut, iar ochii i s-au umplut de lacrimi.
-Ce s-a intamplat? Te simti bine? Poate esti ostenit dupa atatea zile de griji si de atentie ce mi-ai acordat? Cum vrei sa ma revansez fata de tine? Am sa te ajut sa dai viata acestul castel. Parintii tai traiesc? Doamne, sunt cumplita... opreste-ma din aceasta avalansa de intrebari.
-Este in regula. Doar o amintire mi-a cuprins mintea pe nepregatite si nu am putut sa ma prefac. Nu ai de ce sa te simti indatorata. Calul tau, Dor de Vant a venit si m-a anuntat. Era tare ingrijorat. Am sa merg chiar acum sa il asigur ca esti bine, sa nu mai fie ingrijorat si sa scape de vinovatia ce si-o asuma.
-Daca m-as simti capabila sa merg - sunt slabita totusi - m-as duce sa-l mangai, sa-l sarut si sa ii dau putin zahar.
-Am sa fac eu asta pentru tine, si ii voi spune ca in curand, foarte curand, ii vei fi din nou alaturi, te va purta cu dor si drag peste munti si vai, pe campii si in paduri racoroase!
-Muultuuumesc! spuse Lizica si intinse bratele spre Philipe pentru a-l cuprinde si a-l imbratisa. Printul a acceptat acest gest de prietenie, catvea secunde, dupa care a pornit grabit spre grajduri.
-Dor de Vant, am o veste minunata, angelica pentru tine! Draga ta Lizica si-a revenit. Este vie, zglobie - mai mult sa mai putin - dar este la fel de zambareata cum o stiai! Mi-a zis sa iti transmit ca ii e dor de tine si iti trimite un cub de zahar... si Philipe intinse causul palmei, din care Dor de Vant si-a luat zaharul, privindu-l usurat si vesel pe print.

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Related Posts with Thumbnails

VIZITAŢI ŞI CUMPĂRAŢI MEKI - EDUCAŢIE ÎN BENZI DESENATE

Pozitie in top:

Despre mine

Fotografia mea
O femeie puternica,fericita si indragostita de viata, de frumos, de familie... Un suflet mare si zambet larg...

Totalul afișărilor de pagină